Există un tip rasial românesc? Care este specificul nostru național și ce însemnă de fapt să fi român?
Din a doua jumătate a sec. XIX și până la instaurarea comunismului, românii au fost obsedați de o întrebare – care este specificul nostru național și misiunea noastră în lume?
Eminescu, Titu Maiorescu, Rădulescu-Motru, Vasile Conta, Mircea Eliade, sunt doar câteva dintre personalitățile culturii noastre care au căutat să răspundă la aceste întrebări.
Ce înseamnă să fii român? Ce îl deosebește pe român de ungur, turc, neamț, rus și în general de restul lumii? Unii au căutat să găsească diferențe rasiale, alții doar religioase și culturale. Dar cum s-a născut această întrebare chinuitoare și care e răspunsul corect? Sau măcar există vreun astfel de răspuns? Mai este el astăzi relevant sau este o fosilă a unor timpuri demult apuse?
În a doua jumătate a sec. XIX, la fel ca majoritatea europenilor, românii reușiseră să formeze un stat național, în sfârșit ajunseseră la concluzia că sunt o națiune și viitorul avea să fie construit în acești termeni, de națiune și stat național.
Aceste concepții nu erau deloc originale, ele fuseseră inventate și aplicate în Occident, de unde generațiile progresiste românești, cu studii la Paris sau Berlin, le importaseră și le aplicaseră cu succes în patriile și apoi patria lor.
Dar aceste generații nu aveau o concepție unitară, cei formați în Franța aduceau conceptele dominante de acolo, organizându-se aici în partidul liberal, pe când cei formați în mediul german, fie el vienez sau prusac, aduceau aici modelele dominante în acele spații, organizându-se în partidul și apoi partidele conservatoare.
Haideți să încercăm împreună să răspundem la o întrebare care îi chinuia pe români acum 100 de ani!
Din a doua jumătate a sec. XIX și până la instaurarea comunismului, românii au fost obsedați de o întrebare – care este specificul nostru național și misiunea noastră în lume?
Eminescu, Titu Maiorescu, Rădulescu-Motru, Vasile Conta, Mircea Eliade, sunt doar câteva dintre personalitățile culturii noastre care au căutat să răspundă la aceste întrebări.
Ce înseamnă să fii român? Ce îl deosebește pe român de ungur, turc, neamț, rus și în general de restul lumii? Unii au căutat să găsească diferențe rasiale, alții doar religioase și culturale. Dar cum s-a născut această întrebare chinuitoare și care e răspunsul corect? Sau măcar există vreun astfel de răspuns? Mai este el astăzi relevant sau este o fosilă a unor timpuri demult apuse?
În a doua jumătate a sec. XIX, la fel ca majoritatea europenilor, românii reușiseră să formeze un stat național, în sfârșit ajunseseră la concluzia că sunt o națiune și viitorul avea să fie construit în acești termeni, de națiune și stat național.
Aceste concepții nu erau deloc originale, ele fuseseră inventate și aplicate în Occident, de unde generațiile progresiste românești, cu studii la Paris sau Berlin, le importaseră și le aplicaseră cu succes în patriile și apoi patria lor.
Dar aceste generații nu aveau o concepție unitară, cei formați în Franța aduceau conceptele dominante de acolo, organizându-se aici în partidul liberal, pe când cei formați în mediul german, fie el vienez sau prusac, aduceau aici modelele dominante în acele spații, organizându-se în partidul și apoi partidele conservatoare.
Haideți să încercăm împreună să răspundem la o întrebare care îi chinuia pe români acum 100 de ani!
- Category
- Try Not To Cum
- Tags
- specific national, misiunea romaniei, ce inseamna a fi roman
Commenting disabled.
